Pașaport spre paradis – un roman despre violența împotriva femeilor
5 noiembrie 2019, a fost ziua lansării celui de-al treilea roman al deja prietenei noastre Lili Crăciun. Onorată să fiu solicitată să-mi exprim părerea de cititor și despre această carte, am început lecturarea ei într-un moment al vieții mele în care, știind despre ce urma să citesc, fiecare celulă a mea se revolta. Nu aveam nevoie de dramă, de suferință, de nedreptate, de violență,de răutate…dar am acceptat într-un un final gândindu-mă că nu poate fi nimic mai rău decît cele auzite de mine la GR.AB.
,,PAȘAPORT SPRE PARADIS” este un roman inspirat dintr-o poveste reală. Este un roman greu, profund, o poveste dramatică despre traficul de persoane, traficul de carne vie, o poveste care ne duce în lumea victimelor, dar și în lumea infractorilor (traficanți, hoți, violatori) extrem de bine organizați.
Lili Crăciun, autoarea romanului, prezintă o radiografie foarte fină a societății românești de dincoace și de dincolo de Prut, de la începutul anilor ’90,radiografia unei lumi parcă trezită dintr- un somn lung de câțiva ani de comunism, marcată de frică, sărăcie, întuneric, foame, tăcere, neîncredere și sechestrare ,de ce nu ,a întregii națiuni între frontierele închise ale țării. Baza acțiunii romanului o reprezintă această societate buimacă,trezită din somnul zecilor de ani de comunism, cu personaje naive, credule, sărace, fără prea multe oportunități de realizare în țară, fără siguranța zilei de mâine, pentru care deschiderea frontierelor nu face altceva decât deschiderea spre evadare (pașaport) spre o viață mai bună, un fel de Fata Morgana (occidentul) spre care s-au îndreptat milioane de români în decursul anilor.
Se conturează din filele cărții prototipul mai multor tipuri de familii cu istorii de viață încărcate de sărăcie și abuz din România și Republica Moldova: familia în care domină violența fizică pe baza consumului de alcool, familia în care predomină sărăcia, cu mulți copii, neputința în fața bolii și a morții și nesiguranța zilei de mâine, familia în care domină teroarea dată de viol, abuz sexual, sechestrare de persoane, suicid. Ei bine,evadarea din aceste circumstanțe presupune acel ,,paradis” dorit, visat, dar de multe ori negăsit, din păcate.
Singura șansă a acestor personaje o reprezintă acea Fată Morgana a evadării spre o lume aparent mai bună, cu siguranța zilei de mâine, lume care, totuși, este iluzorie și neprietenoasă.
Drama prin care trec personajele cărții conturează câteva idei clare: ideea instinctului de conservare, prezent la fetele traficate, și anume că indiferent de ceea ce urmează, trebuie să trăiască; ideea conform căreia revolta nu este o soluție, nu există drepturi doar obligații, umilință și ascultare fără a scrâșni, sclavie și obediență; ideea credinței în Dumnezeu și acceptarea sorții; ideea că viața le arătase toată urâțenia, mizeria, grotescul și tot ce poate fi mai detestabil la oameni, așa încât, înafară de moarte, nimic nu putea să le mai impresioneze.
Revin acum la lansarea de carte, care a avut loc intr-o sală deosebit de frumoasă (sala Aurel Popp) de la Muzeul de Artă din Satu Mare, în fața unui auditoriu mixt, femei și bărbați de vârste și din medii diferite, printre care și beneficiare ale GR.AB și, cred eu, și multe potențiale beneficiare GR.AB, am putut observa multă consternare pe fețele participanților, lacrimi de furie, poate și de ciudă, lacrimi de dureroase aduceri aminte…
Și nu am putut termina în acest fel. Fiind primul vorbitor, nu știam ce urmau să spună ceilalți invitați așa că am simțit nevoia să închei cu o concluzie optimistă. Am dorit să înlocuiesc amarul si tristețea evenimentelor petrecute în carte cu sentimentul recunoștinței, cel mai înălțător sentiment din câte există. Al recunoștinței simplului fapt că suntem aici, veniți pe picioarele noastre, datorită dorinței noastre, că nu ne este frig, nici foame și că după acest eveniment avem unde să mergem, în acel loc numit acasă, unde avem intimitatea și libertatea de a face ceea ce ne face plăcere, poate (de ce nu?) să ne apucăm de citit această carte, ,,Pașaport spre Paradis”.
Scris de Anamaria,
aprilie 2020